Poarta Sărutului de la Târgu Jiu: trecerea ca idee publică în opera lui Constantin Brâncuși

În istoria artei românești, legătura dintre Constantin Brâncuși, Arethia Tătărescu și Casa Tătărescu de pe Strada Polonă 19 din București reprezintă un capitol esențial pentru înțelegerea modului în care arta modernă s-a integrat în memoria colectivă și în spațiul public. Această conexiune reflectă o colaborare între geniul sculpturii și o rețea civică organizată, care a făcut posibilă nașterea unui ansamblu monumental cu o încărcătură simbolică profundă, dar și păstrarea unei filiații artistice în mediul urban bucureștean.

Poarta Sărutului de la Târgu Jiu: trecerea ca idee publică în opera lui Constantin Brâncuși

Constantin Brâncuși rămâne o figură emblematică a sculpturii moderne, iar colaborarea sa cu Arethia Tătărescu, prin intermediul Ligii Naționale a Femeilor Gorjene, a avut ca rezultat realizarea ansamblului monumental de la Târgu Jiu. Acest demers a fost facilitat de legătura cu Milița Petrașcu, ucenica lui Brâncuși, care a recomandat sculptorul și a contribuit la crearea unei punți între artist și inițiativa civică. Casa Tătărescu, situată în București, păstrează în spațiul său opere sculptate de aceeași Milița Petrașcu, consolidând astfel o relație artistică și culturală între trei nume esențiale ale patrimoniului românesc.

Arethia Tătărescu și infrastructura culturală a Gorjului

Arethia Tătărescu, președinta Ligii Naționale a Femeilor Gorjene, a fost o personalitate cu o viziune clară asupra rolului culturii publice în edificarea memoriei colective. Cu o educație formată în Belgia, inclusiv studii la Conservatorul Regal din Bruxelles, ea a întreprins o serie de inițiative culturale și sociale în Gorj care au deschis calea pentru realizarea ansamblului de la Târgu Jiu. Aceasta nu a fost o simplă comandă artistică, ci un proiect ce a implicat organizare, strângere de fonduri, exproprieri și o colaborare strânsă cu autoritățile locale și naționale.

Drumul către Brâncuși: recomandarea Miliței Petrașcu

În procesul de selecție a artistului pentru monumentul dedicat eroilor din Primul Război Mondial, Arethia Tătărescu a apelat mai întâi la Milița Petrașcu, ucenica lui Constantin Brâncuși. Aceasta a recomandat fără echivoc colaborarea cu maestrul sculptor, recunoscând astfel valoarea artistică și simbolică a operei lui Brâncuși. Această recomandare a fost un punct de cotitură care a făcut posibilă întâlnirea dintre artist și comunitatea gorjeană, dând naștere unui proiect cu o dimensiune culturală și civic-instituțională complexă.

Ansamblul monumental de la Târgu Jiu: între simbol și spațiu urban

Ansamblul de la Târgu Jiu, compus din Poarta Sărutului, Masa Tăcerii și Coloana Infinitului, a fost gândit nu doar ca un grup de sculpturi izolate, ci ca o axă urbană ce traversează orașul, conectând spațiul natural al Jiului cu zona cazărmilor. Acest proiect a fost susținut prin fonduri guvernamentale și implicarea Ligii Naționale a Femeilor Gorjene, ce a asigurat și exproprierile necesare pentru realizarea Căii Eroilor, o stradă care a devenit traseul simbolic al monumentului. Inaugurarea din 1938 a marcat finalizarea acestui demers complex, cu o ceremonie solemnă în prezența sculptorului.

Milița Petrașcu: puntea între Brâncuși și comunitatea gorjeană

Milița Petrașcu, recunoscută ca ucenica lui Constantin Brâncuși, a jucat un rol esențial în realizarea ansamblului de la Târgu Jiu. Prin intermediul său, s-a creat o legătură directă între artist și inițiativa civică promovată de Liga Națională a Femeilor Gorjene. Activitatea ei artistică și implicarea în proiecte locale de memorializare, cum este mausoleul Ecaterinei Teodoroiu, reflectă continuitatea și coeziunea între valorile promovate de Brâncuși și cele ale comunității care a susținut realizarea ansamblului.

Casa Tătărescu: un spațiu al memoriei vii în București

Casa Tătărescu, situată pe Strada Polonă nr. 19, este un punct de legătură contemporan între Brâncuși, Arethia Tătărescu și Milița Petrașcu. În această locuință se păstrează lucrări sculptate de Milița Petrașcu, printre care o bancă și un șemineu care reflectă subtil limbajul esențial al formei inventat de Brâncuși. Această conexiune materială transformă Casa Tătărescu într-un capăt de traseu cultural, oferind o experiență intimă a universului brâncușian fără a părăsi capitala.

Poarta Sărutului: simbolul trecerii în memoria colectivă

Poarta Sărutului, parte integrantă a ansamblului monumental de la Târgu Jiu, reprezintă o idee de trecere, un prag între viață și memorie, între cotidian și ritual. Această sculptură nu este doar o formă, ci un semn care invită la reflecție și la o experiență a spațiului public. Prin această lucrare, Constantin Brâncuși a reușit să transpună în formă sculpturală o idee complexă, care depășește simpla reprezentare, devenind parte a unui discurs cultural mai larg.

Legătura dintre Calea Eroilor și inițiativa civică

Realizarea Căii Eroilor a fost un proces care a implicat nu doar artă, ci și urbanism și mobilizare comunitară. Fondurile pentru trasarea acestei axe au fost obținute prin eforturile conjugate ale lui Gheorghe Tătărescu, premierul interbelic, și ale Ligii Naționale a Femeilor Gorjene. Această colaborare a transformat un spațiu urban în traseu simbolic, în care arta și memoria au fost integrate armonios, iar inițiativa Arethiei Tătărescu a fost fundamentală în acest proces.

Întrebări frecvente